I know what i did this summer!!!

Era o noapte calda de iulie. Elanul nostru tineresc ne-a indemnat sa mergem sa ne zbantuim. Zis si facut. Eram in culmea fericirii cand il vad. Mi-a atras atentia chiar de la primii pasi. Un mers hotarat, o silueta zvelta, o camasa portocalie... si impresia unei persoane care stie ce vrea de la viata. Dincolo de imaginea vizuala am descoperit o persoana putin timida, cu un zambet cald si un bun simt cum rar mai intalnesti in zilele noastre. Am fost fermecata, de genul you're too good to be true. Am hotarat sa ne petrecem weekendul impreuna si ca sa fie treaba treaba am ales si un cadru montan de mare exceptie. Printul pe cal alb s-a dovedit a fi si o persoana extrem dar extrem de vorbareata, cu un simt al umorului rafinat, foarte determinata si rapida in decizii, dar si foarte insetata, calitati care m-au facut sa fiu efectiv "lesinata" dupa el. Am avut parte de foarte multa atentie, de o serenada fara de sfarsit, hohote de ras pana la lacrimi si chiar mancare gatita de el...Tot ce si-ar putea dori o femeie. Totul a fost ca dintr-o poveste frumoasa. A facut parte din momentele speciale pe care un om nu le uita cat traieste. Dar povestile de acest gen dureaza putin pentru ca trebuie sa apara si elementul surpriza... o parte din mine va ramane la Mr. Catarg.
A promise is a promise... si m-am tinut de cuvant. ;)

Si iar o sa-mi fie dor de...

Simt cum toamna isi face simtita prezenta. Si iar o sa-mi fie dor de vara...Vara asta, pentru mine, a fost diferita. A fost interminabila, poate si din cauza caldurii dogoritoare...dar nu-i pot spune soarelui "Mai mult soare." sau ploii "Mai putina ploaie." In fiecare vara, revin cu mare drag acasa si de fiecare data descopar ceva nou, fie ca e vorba de inca un fir alb in capul matusii, fie ca e inca un rid in coltul ochilor alor mei, ori ca ciresul plantat in spatele blocului a mai crescut... Am avut timp sa-mi pun ordine in ganduri si amintiri si sa-mi fac planuri de viitor desi nu-mi sta in fire. Si iar o sa-mi fie dor de familie si de prieteni...insa dinamismul si curiozitatea mea imi spun ca am stat prea mult si ca-mi ajunge. Calcaiele mele imi spun: Ia-o din loc!!!! Fa-ti bagajele si cu curaj inainte! In ultimii ani am capatat o psihoza...psihoza bagajelor...avand mereu impresia ca viata mea o sa fie o goana continua intre a face bagaje, a ma muta si a o lua de la capat. Dar stiu ca intr-o buna zi o sa-mi fie dor sa fac bagaje. Si iar o sa-mi fie dor de mare... de marea calma si cicatrizanta...si inainte aveam o legatura speciala cu marea, dar anul acesta ne-am apropiat si mai mult. Inchei aici, cu gandul ca iar o sa-mi fie dor sa nu-mi mai fie dor...

...

De ce? pentru ca mi-e dor... pentru ca le e dor... pentru ca nu stiu pe unde or sa-mi ajunga pasii... pentru ca pot sa fur un zambet sau chiar mai multe... si motive ar fi destule

De ce Calorifex? pentru ca e prieten bun cu mine si am trecut prin multe impreuna...