Si iar o sa-mi fie dor de...

Simt cum toamna isi face simtita prezenta. Si iar o sa-mi fie dor de vara...Vara asta, pentru mine, a fost diferita. A fost interminabila, poate si din cauza caldurii dogoritoare...dar nu-i pot spune soarelui "Mai mult soare." sau ploii "Mai putina ploaie." In fiecare vara, revin cu mare drag acasa si de fiecare data descopar ceva nou, fie ca e vorba de inca un fir alb in capul matusii, fie ca e inca un rid in coltul ochilor alor mei, ori ca ciresul plantat in spatele blocului a mai crescut... Am avut timp sa-mi pun ordine in ganduri si amintiri si sa-mi fac planuri de viitor desi nu-mi sta in fire. Si iar o sa-mi fie dor de familie si de prieteni...insa dinamismul si curiozitatea mea imi spun ca am stat prea mult si ca-mi ajunge. Calcaiele mele imi spun: Ia-o din loc!!!! Fa-ti bagajele si cu curaj inainte! In ultimii ani am capatat o psihoza...psihoza bagajelor...avand mereu impresia ca viata mea o sa fie o goana continua intre a face bagaje, a ma muta si a o lua de la capat. Dar stiu ca intr-o buna zi o sa-mi fie dor sa fac bagaje. Si iar o sa-mi fie dor de mare... de marea calma si cicatrizanta...si inainte aveam o legatura speciala cu marea, dar anul acesta ne-am apropiat si mai mult. Inchei aici, cu gandul ca iar o sa-mi fie dor sa nu-mi mai fie dor...